Impactul asupra societății

Impactul social

Insuficiența cardiacă (IC) este anual cauza a 1-2% din toate spitalizările înregistrate la nivel global.² În 2012, costul global al IC a fost estimat la 108 miliarde USD, iar 69%-87% din cheltuieli au fost pentru spitalizări și tratament administrat în spital.^1,3 Astfel, efortul societății și povara asupra sistemului sanitar sunt imense, iar necesitatea încercării de reducere a numărului de spitalizări este reală.

Reducerea poverii

Un pas important pentru îmbunătățirea evoluției pacienților cu IC și a rezultatelor pentru societate constă în educarea publicului și a factorilor de decizie în legătură cu IC, riscurile asociate, povara și cele mai bune opțiuni terapeutice.⁴

Povara insuficienței cardiace în România⁶

4,7%

din populația adultă a României suferă de IC

6,6% - 26,6%

rata de mortalitate la nivel global

50%

din persoanele diagnosticate cu IC decedează la 5 ani de la diagnostic

30%

din cazuri ajung la spital în stadii agravate ale bolii

Un studiu realizat anterior de Federația Mondială a Inimii (WHF) a identificat lipsa de informare în rândul pacienților ca fiind cel mai mare blocaj împotriva diagnosticului de IC și prima zonă prioritară pentru prevenția insuficienței cardiace.⁴

Plasând înțelegerea bolii în centrul acțiunilor de reducere a spitalizărilor și mortalității la pacienții cu IC, Federația Mondială a Inimii a emis două recomandări⁵:

Implementarea unui campanii publice de conștientizare a insuficienței cardiace, respectiv a semnelor, simptomelor și riscurilor asociate.
Dezvoltarea și implementarea unei Strategii Naționale care adresează insuficiența cardiacă și impactul acesteia asupra pacienților, sistemului de sănătate și societății, subliniind cei mai importanți pași de urmat pentru a îmbunătăți managementul acestei afecțiuni.

Recomandările globale sunt întărite de către organizațiile profesionale și de pacienți din România, Fundația Română a Inimii, Societatea Română de Cardiologie, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice și Societatea Națională de Medicina Familiei care trag un semnal de alarmă cu privire la necesitatea de a crește nivelul de conștientizare a simptomelor și riscurilor insuficienței cardiace, cu scopul îmbunătățirii vieții și scăderii spitalizărilor în rândul pacienților cu insuficiență cardiacă.

Referințe

Cook C, Cole G, Asaria P, et al. The annual global economic burden of heart failure. Int J Cardiol. 2014;171(3):368-376.
Ambrosy AP, Fonarow GC, Butler J, et al. The global health and economic burden of hospitalizations for heart failure: lessons learned from hospitalized heart failure registries. J Am Coll Cardiol. 2014;63(12):1123-1133.
Giles L, Freeman C, Field P, et al. Humanistic burden and economic impact of heart failure – a systematic review of the literature. F1000Research. 2019; 8:859.
Ferreira JP, Kraus S, Mitchell S, et al.. World Heart Federation Roadmap for Heart Failure. Global Heart. 2019;14(3):197–214.
AstraZeneca, World heart Federation. Accelerate Change Together: Heart Failure Gap review. Available from https://www.world-heart-federation.org/wp-content/uploads/HF-Gap-Review-Final.pdf. Accessed 3 September 2020.
Citește documentul de poziție "Conștientizarea și managementul îmbunătățit al insuficienței cardiace" realizat sub egida Societății Române de Cardiologie, Fundația Română a Inimii, Societatea Națională de Medicina Familiei, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice.