Diagnostic, consult de specialitate și tratament

Diagnosticul de insuficiență cardiacă

Diagnosticul și inițierea precoce a tratamentului pot fi esențiale pentru binele pacienților cu insuficiență cardiacă (IC).¹

Insuficiența cardiacă poate fi acută sau poate avea o evoluție progresivă, caracterizată prin dispnee, tuse sau wheezing, fatigabilitate, retenție hidrică la nivelul membelor inferioare și/sau al abdomenului și/sau reducerea capacității de a efectua efort sau activități fizice solcitante.⁷

Tipic, diagnosticul de insuficiență cardiacă IC este stabilit printr-o combinație de examinări clinice.²

Istoricul medical

Examinarea fizică

Semne și simptome

Dacă există o suspiciune cu privire la prezența insuficienței cardiace pe baza istoricului medical și a semnelor și simptomelor, sunt necesare investigații suplimentare pentru a exclude IC sau pentru selecția celor care necesită explorări suplimentare și identificarea tipului de IC.³

Analize de sânge

Creșterea nivelului seric al NT-proBNP poate indica IC, iar valorile mari se corelează cu severitatea bolii.⁴

Ecocardiogramă

Dacă nivelul NT-proBNP este crescut, ecocardiografia este de obicei indicată ca fiind etapa următoare în algoritmul de diagnostic. În acest moment, pacienților li se recomandă de obicei examen cardiologic pentru stabilirea diagnosticului de IC.⁴

Testul pentru diagnostic și stratificarea riscului pacienților

Fragmentul N-terminal al peptidului natriuretic de tip B (NT-proBNP) este un biomarker cardiac care poate ajuta la dignosticul de IC, evaluarea riscului și decizia clinică informată. Creșterea nivelului seric al NT-proBNP poate indica IC, iar valorile mari se corelează cu severitatea bolii.⁴

Tratamentul insuficienței cardiace

Chiar și cu tratamentul standard actual pentru IC, 9 din 10 pacienți prezintă în continuare simptome și se menține riscul crescut de spitalizare pentru insuficiență cardiacă și deces de cauză cardiovasculară⁵*.

Prevenția IC prin adresarea celor mai frecvente cauze și screening pentru disfuncția asimptomatică a ventriculuilui stâng (VS) la persoanele cu risc crescut reprezintă scenariul ideal⁶. Cu toate acestea, pentru pacienții diagnosticați cu IC, principalele obiective terapeutice sunt⁶:

Tratamentul cauzei subiacente
Îmbunătătțirea statusului clinic, a funcționalității și a calității vieții
Prevenirea spitalizărilor
Reducerea mortalității

Abordarea complexă a insuficienței cardiace trebuie să aibă în vedere⁶:

Tratamentul conform ghidurilor, prin intervenții farmacologice și/sau non-farmacologice, ce necesită evaluarea atentă a istoricului pacientului și examen clinic
O abordare centrată pe pacient, care promovează deciziile agreate de comun acord
Educația pacientului pentru a îmbunătăți aderența și complianța la tratament
Monitorizare pentru a detecta orice decompensare și a ajusta tratamentul sau a prescrie tratamentul adecva

Insuficiența cardiacă apare precoce și frecvent la pacienții cu DZ2. 7 din 8 pacienți cu DZ2 și IC nu vor supraviețui mai mult de 5 ani.

Citește mai multe

*Pe baza unui studiu observațional prospectiv, care a inclus 3494 pacienți tratați în ambulatoriu în SUA, cu insuficiența cronică cu fracție de ejectie redusa cronică și FEr, din registrul Change the Management of Patients with Heart Failure (CHAMP-HF,² Modificarea tratamentului pacienților cu insuficiență cardiacă)

Referințe

Centers for Disease Control and Prevention. Heart failure. Available from: https://www.cdc.gov/heartdisease/heart_failure.htm. Accessed 6 August 2020.
Ponikowski P, Voors AA, Anker SD, et al. 2016 ESC guidelines for the diagnosis and treatment of acute and chronic heart failure: the Task Force for the diagnosis and treatment of acute and chronic heart failure of the European Society of Cardiology (ESC): developed with the special contribution of the Heart Failure Association (HFA) of the ESC. Eur Heart J. 2016;37(27):2129-2200.
Rutten FH, Gallagher J. What the General Practitioner Needs to Know About Their Chronic Heart Failure Patient. Cardiac Failure Review 2016;2(2):79–84.
Salah K, Stienen S, Pinto YM, et al. Prognosis and NT-proBNP in heart failure patients with preserved versus reduced ejection fraction. Heart 2019;105:1182–1189.
Khariton Y, Nassif ME, Thomas L, et al. Health Status Disparities by Sex, Race/Ethnicity, and Socioeconomic Status in Outpatients With Heart Failure. JACC Heart Fail. 2018;6(6):465-473.
Ferreira JP, Kraus S, Mitchell S, et al. World Heart Federation Roadmap for Heart Failure. Glob Heart. 2019;14(3):197-214.
Faden G, Faganello G, De Feo S, et al. The increasing detection of asymptomatic left ventricular dysfunction in patients with type 2 diabetes mellitus without overt cardiac disease: data from the SHORTWAVE study. Diabetes Res Clin Pract. 2013;101(3):309-316.